Idei de activități în parohie

Foto: parohia-tuebingen.de

 

Idei de activități împărtășite cu mult drag de doamna preoteasă Adina Gilla:

 Activitățile pe care noi le săvârșim in parohie

• - Duminica: predica pt copii. După Tatăl nostru copiii ies afară și ne adunăm cu ei în cortul copiiilor unde ori părintele, ori eu, ori un absolvent de teologie (care participă regulat la activitățile școlii parohiale) le explică copiiilor predica pe înțelesul lor. Astfel părinții pot asculta în liniște predica și copiii sunt bucuroși că participă cu alți copii și înțeleg și ei despre ce este vorba. Acasă fac schimb de păreri cu părinții (unii😉)
• - Șezători în perioada de iarnă (am cumpărat și un razboi de țesut vechi din România și ne adunam în jurul lui, fiecare cu lucrul ei, eu citindu-le ceva)
• - Ateliere de creație: copiii pregătesc acum de exemplu lucrușoare pt târgul de Crăciun pe care îl facem în fiecare prima duminică din Decembrie, la biserică. Din fondurile strânse jumăte se dăruiesc celor nevoiași iar jumătate din sumă este alocată excursiilor cu copiii parohiei, ei având voie să-și exprime opțiunile
• - Școala românească: unde avem lecții de gramatică a limbii române, lecții de religie și istorie a poporului roman. Adesea acestea le organizam online pt a participa copiii și care stau mai departe
• - Serbări de Crăciun, hram sau alte sărbători
• - Excursii la parcuri de distracții, muzee, castele, mănăstiri în apropiere, mitropolie
• - Întâlniri cu tema “Întreabă-l pe parintele” din când in când, rămânem după slujba și părintele stă la dispoziția copiiilor. Fiecare poate să adreseze ce întrebare dorește.

Activități cu părinții

• - Ateliere cu Maica Sofronia pe marginea diferitelor teme
• - In fiecare a treia duminica din lună: Școala Părinților. După Sf Liturghie parintele se întâlnește cu părintii prezentându-le și discutand despre diferite aspecte ale consolidării relațiilor in familie, ghidându-se după materiale didactice de specialitate dar și folosindu-se de experiența de la spovedaniile multor familii. El poartă multe conversații (chiar terapie de cuplu) cu părinții împreună, după spovedanie. Îi preia adesea pe părinți de la catehezele pt botez si mulți dintre ei rămân apoi aproape de Biserica. Copiii sunt împărțiți și ei pe grupe de vârstă și facem și cu ei un anumit program
• - Excursii, ieșiri la iarba verde unde parintii sunt implicați la pregătiri
• -  Concerte de colinde unde și părinții cânta alături de copii, având colinda părinților

Activități pt doamnele și domnișoarele din parohie

• - Întâlniri de suflet cu diferite teme, doar între noi femeile😉
• - “Plimbare și cultură”, facem o mică drumeție, câteodată și doar o plimbare prin pădurea de lângă biserica și povestim ce am mai citit
• - După-amieze de literatura unde citim toate aceeași carte și discutam pe marginea ei, sau fiecare vine cu o propunere de carte și o prezintă
• - Am invitat și o doamna cosmeticiana din România și am organizat un sfârșit de saptamana cu masaj și un pic de cosmetica atât a feței cât și a sufletelor, discutand despre frumusețea interioară și cea exterioara
• - Pelerinaje doar cu femeile, de ex la mănăstirea românească din Elveția
• - După-amieze la o ceașca de ceai și la taifas la mine acasă sau in grădina bisericii
• - Mici prezentări despre femei însemnate  
• - Vizite împreună la concerte sau diferite expoziții
• - Organizarea de agape
• - Întâlniri cu “gospodinele vesele” unde vorbim despre hrana sănătoasă și hrană tradiționala (învățam cu ex cum se face borșul…) având invitata o doamna nutriționist
• - Grup pe Whatapp doar pt femei unde in fiecare saptamana încercam sa ne ocupam de o tematica. Fiecare poate sa posteze pe marginea acelei tematici, însă nu mai mult de 2-3 materiale pe zi pentru a le putea acorda atenția cuvenita.  
• - cerc biblic (săptămânal, in fiecare miercuri seara, la biserica( dar îl transmitem și online pt cine dorește sa intre de acasă)  și seri filocalice ( o data pe luna, ultima miercuri din lună) pentru cei mici și mari, doamne și domni, începători și avansați

Alte activități

• - Sf Maslu (în prima zi de vineri din lună) după care este o mică seară duhovnicească. Părintele stă la dispoziția credincioșilor răspunzând întrebărilor lor sau îi provoacă el la discuții pe o anumită temă. Adeseori sunt impulsuri din textele de la Sf Apostoli sau Evangheliile de la Sf Maslu.
• - Pelerinaje: regulat cu grupuri mici la Mănăstirea Essex, in Israel, Grecia și România cu grupuri mai mari și doar cu parohia pentru a se consolida relațiile între credincioși
• - Seminarii (atât online cât și în direct) de creștere duhovniceasca și de vindecare a rănilor trecutului cu măicuțele de la Centrul de Consiliere și Formare Sf Arhangheli din Iași

Adina Gilla (Tübingen, Germania)

Povestea unei cămăși și a unei preotese din Vlașca

Iată Povestea:

... Ceea ce priveam reprezenta cămașa unei preotese din satul Vlașca, județul Ialomița. Dânsa chiar îmi explicase în mod expres că nu e vorba de fostul județ Vlașca (aproximativ județul Giurgiu de azi).

Cam cu o sută de ani în urmă, în acel sat locuia un preot, iar acel preot avea o soție știutoare de carte, înaltă, frumoasă și arătoasă, care provenea dintr-o alta zonă.

Asta nu ar fi constituit ceva excepțional, căci în general soțiile și fiicele de preoți erau știutoare de carte.

Elementul de excepție al acestei femei ținea de profilul ei psihologic, de afectivitate, de altruism …

Într-o epocă în care lumea satului românesc era așa cum era, și în care femeile parcurgeau un drum invariabil de la naștere la moarte, în care unicele evenimente importante le reprezentau căsătoria și nașterea copiilor, tânăra preoteasă din Vlașca le-a devenit ceea ce azi s-ar putea denumi consilier de familie, psiholog …

Relația ei cu femeile din lumea satului a fost atât de puternică, încât toate fetele de măritat din sat s-au sfătuit ca în semn de prețuire, și spre amintire, să-i facă cadou o cămașă la care fiecare din ele să coase câte ceva.

Cămașa aceasta a navigat prin timp și a ajuns la Muzeul Țăranului Român din București, aidoma unei corăbii, o corabie al cărei echipaj și căpitan au fost înghițiți de oceanul vieții...

SursA: http://blogu.lu/exergy/index.php/2015/03/18/preoteasa-din-vlasca/ 

Via Doamna Victoria Bizon și domnul Ion Vasile de pe Grupul Oltenia coase iie, cărora le mulțumesc!

Preoteasa Ersilia Sturza, cetăţean de onoare al comunei

Preoteasa Ersilia Sturza (1853-1937), soţia preotului Mihai Sturza din Şepreuş, judeţul Arad, se află pe lista celor patru cetăţeni de onoare ai comunei (un altul fiind medicul Marius Sturza, cunoscut balneolog, profesor universitar, unul din cei cinci copii ai familiei).

Preoteasa Ersilia a rămas în memoria comunităţii ca o femeie implicată în viaţa comunităţii, animată de credinţa în Dumnezeu şi o puternică dragoste de ţară.

Iată motivaţiaacordării titlului de cetăţean de onoare:

„Ersiliei Sturza i se datorează colecta făcută pentru ostaşii de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, în care intrase România.

După modelul apelului lansat de femeile din Sibiu, această preoteasă de ţară din Şepreuş a publicat în presa arădeană un apel intitulat „Adresă filantropică către femeile române", în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române"

„Adresă filantropică către femeile române”, în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române”, îndemnând aşadar „pe fiecare română adevărată să facă sacrificii şi să ofere după putinţă pentru ajutorarea bravilor ostaşi din România. ”

Pentru gestul ei, în semn de recunoştinţă, la aniversarea a 120 de ani de la războiul de independenţă, a fost bătută o medalie cu chipul Ersiliei Sturza.

În spatele acestui patriotism românesc al Ersiliei, inoculat în casa părintelui ei, preotul Magdu din Şoimoş, se ascundea însă şi o mamă care, rămasă în 1891 văduvă, s-a luptat, din puţina-i avere, să-i ridice şi să le dea o educaţie românească. Fiul ei cel mare, Marius Sturza îşi amintea, peste ani : „Iubirea de neam şi jertfa pentru neam era temelia pe care se baza toată educaţia noastră de acasă (... ) mama ne alinta, liniştea, îi încuraja, când nu mai putea cu cântece şi poveşti din popor”.”

Preoteasa Ersilia a rămas văduvă la 38 de ani, cu cinci copii. Pentru a le asigura acestora un acces mai bun la educaţie, se mută la Braşov. A plecat la Domnul la vârsta de 84 de ani, după 45 de ani de văduvie. Iată ce scrie autorul necrologului ei, care a cunoscut-o în această perioadă:

„Ca văduvă a dus o viaţă  plină de virtuţi creştineşti. Toată lumea o privea în Braşov pe doamna Sturza ca pe o adevărată mironosiţă, care nu lipsea nicicând de la serviciile divine şi care ţinea toate posturile cu cea mai mare stricteţe.

Sufletul ei nobil şi inima ei plină de bunătate a picurat mângâiere şi ajutor asupra multor orfani şi oropsiţi. Cel ce scrie acest necrolog s-a împărtăşit intens de bunătatea răposatei, fapt pentru care îi este profund recunoscător.” (articol apărut în publicaţia „Biserica şi Şcoala”, Arad, 16 august 1936)

(A consemnat, cu recunoştinţă şi preţuire,

preoteasa Natalia C.)