Duminică, 14 aprilie, prezbitera Argentina Cristina Galeriu a împlinit
venerabila vârstă de 88 de ani. Părintele profesor Constantin Galeriu - a
cărui uşă era oricând deschisă pentru oricine venea pentru un sfat, o
vorbă de mângâiere şi o binecuvântare - a trecut la cele veşnice în urmă
cu aproape zece ani. Însă Bunica Argentina - aşa cum o numesc mulţi
dintre cei care vin la Biserica „Sfântul Silvestru“ din Capitală - a
ţinut în continuare larg deschisă uşa chiliei - pentru că aşa îi place
să-i spună cămăruţei în care a rămas să locuiască. De fapt, această
chilie se află cumva chiar la mijlocul curţii bisericii. Şi mulţi dintre
închinătorii Bisericii „Sfântul Silvestru“, după ce ies din biserică,
zăbovesc apoi câteva clipe la mormântul părintelui Galeriu, în latura de
nord-vest a bisericii, după care unii nu pleacă până nu bat şi la uşa
din partea cealaltă a bisericii, în latura de sud-est, la Bunica
Argentina.
La finalul Sfintei Liturghii, i-am cântat cu toţii „La mulţi
ani!“, iar ea ne-a împărtăşit, din faţa icoanei Maicii Domnului, câteva
cuvinte din suflet şi a dat slavă lui Dumnezeu pentru că, deşi părintele
Galeriu şi doi dintre cei patru fii ai lor au trecut deja la Domnul,
simte mereu dragostea cu care o înconjoară mai marea familie a Sfântului
Silvestru.
Pr. Alexandru Gherasim, Ziarul Lumina - marţi, 16 aprilie
luni, 22 aprilie 2013
Preotul Liviu, preoteasa Daniela şi cei 7 copii ai lor
Parohia Horleşti, Protopopiatul Iaşi 3, duminică, 21 aprilie 2013:
„După otpustul Sfintei Liturghii, IPS Teofan, alături de preoţii slujitori, s-a deplasat la casa parohială din Horleşti, unde a săvârşit continuarea slujbei Botezului pentru pruncul Efrem, cel de-al şaptelea copil al familiei părintelui Popescu. Micuţul a primit botezul de necesitate la Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi, IPS Mitropolit Teofan săvârşind mirungerea, tunderea şi împărtăşirea copilului cu Sfintele Taine. La sfârşitul slujbei, toţi cei 7 copii, cât şi părinţii acestora au primit cărţi, icoane şi cadouri de la Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
„După otpustul Sfintei Liturghii, IPS Teofan, alături de preoţii slujitori, s-a deplasat la casa parohială din Horleşti, unde a săvârşit continuarea slujbei Botezului pentru pruncul Efrem, cel de-al şaptelea copil al familiei părintelui Popescu. Micuţul a primit botezul de necesitate la Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi, IPS Mitropolit Teofan săvârşind mirungerea, tunderea şi împărtăşirea copilului cu Sfintele Taine. La sfârşitul slujbei, toţi cei 7 copii, cât şi părinţii acestora au primit cărţi, icoane şi cadouri de la Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Şapte copii cu şapte sfinţi ocrotitori
Anastasia, Nicolae, Iustina, Maria, Parascheva, Ioana şi Efrem. Aşa îi
cheamă pe cei 7 copii ai familiei preotului Popescu Liviu din Horleşti,
micuţii având vârste cuprinse între 2 luni şi 9 ani. Despre ce înseamnă
pentru o familie tânără să aibă 7 copii, am vorbit cu doamna preoteasă
Daniela Popescu, profesor de religie la Şcoala „Alexandru cel Bun“ din
Iaşi: „Puterea noastră vine de la rugăciunile celor care se roagă pentru
noi şi ne poartă în suflet, iar nădejdea ne-o dă Dumnezeu, Maica
Domnului şi Sfinţii ocrotitori ai noştri şi ai copiilor. Când am uneori
momente de descurajare, mă rog şi încerc să am răbdare, ştiind că
Dumnezeu, atunci când mi-a dăruit aceşti copii, mi-a dat şi
posibilitatea de a-i creşte, şi că El Însuşi le poartă de grijă. Cu
siguranţă, Dumnezeu nu dă omului mai mult decât poate duce. În plus,
prin copiii mei, Cel de Sus mă veghează, este alături de mine şi mă ţine
în braţe atunci când îmi este foarte greu“.”
Întregul articol în Ziarul Lumina - luni, 22 aprilie 2013.
vineri, 12 aprilie 2013
J.Schmemann, Bucuria de a sluji. Impresii (1) - "M-a hrănit, m-a încurajat..."
"Pe
nerasuflate am citit cartea. M-a hranit si
cu siguranta trebuie sa revin asupra ei si sa rumeg mai pe indelete
asupra unora dintre sfaturi, fie pentru a intelege mai bine cum ar
trebui sa ma port in unele situatii, fie pentru a avea mangaierea ca am
actionat bine intr-o situatie tensionata, chiar daca ma invinovateam la
acel moment de lipsa de tact sau rabdare.
Ma
incurajeaza faptul ca ni se cere sa fim noi insene, sa fim libere (cu
toata complexitatea indemnului), sa nu uitam sa fim femei si sotii, m-a
incurajat perspectiva minunata asupra maternitatii extinse dincolo de
nasterea de copii. Sunt cateva persoane in parohia noastra care au
varsta sa imi fie bunici, dar care spun atunci cand lipsim un weekend ca au fost ca "fara tata si
mama". Nu o data m-au vazut si pe mine ca pe o mama, iar preoteasa
Schmemann m-a facut sa inteleg mai bine cum este posibil sa fie asa.
Inca
o data remarc universalitatea limbajului femeii ortodoxe, fie ea
preoteasa
sau nu, si ma refer aici la faptul ca desi ei sunt originari din Rusia
si au trait asa de mult in SUA, deci practic in doua lumi complet
diferite, fiecare vorbulita ni se potriveste si noua, celor care traim
in Romania. Pe cat de diferite si complexe sunt situatiile din parohii,
pe atat de potrivita este abordarea dnei preotese, care evita sa intre
in detalii, dar nu este nici atat de generala incat sa nu atinga puncte
delicate.
Este posibil ca dupa ce o recitesc, sa simt nevoia sa mai impartasesc ce simt."
Preoteasa Cristina
Abonați-vă la:
Postări (Atom)