Pr. Valentin Istrati, Preoţia, plângerea zdrobită de a-L căra în mâini nevrednice pe Dumnezeu
duminică, 26 mai 2013
Preoția, cea mai cumplită durere și cea mai infinită bucurie
"Preoţia este cea mai cumplită durere şi cea mai infinită bucurie. E
plângerea zdrobită de a-L căra în mâini nevrednice pe Dumnezeu, plin de
Sânge, împreună cu toate suferinţele acestei lumi. E frica de a cădea în
abisurile neînţelegerii de pe culmile Liturghiei veşnice. Acum îmi aduc
aminte de cuvintele tatălui meu din altar, pe vremea când priveam
fascinat Liturghia din înălţimea vârstei de 3 ani: Teme-te de Potir,
iubeşte-l, nu-ţi lua niciodată ochii de la el, o clipă de neatenţie şi
se poate vărsa din tine veşnicia dacă-l verşi, să-ţi plângă inima, dar
mâna să nu-ţi tremure niciodată."
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu