Pzb. Natalia
Despre cealaltă faţă a exemplului personal ne-a spus Părintele Matei aici:
Gândiţi-vă că mai degrabă lumea vorbeşte pe preot şi pe preoteasă decât pe un om obişnuit din sat. Şi oamenii caută să motiveze, să se justifice pe ei, dacă cumva văd şi la preoteasă. De femei vorbesc… Dacă de exemplu preoteasa merge cu capul descoperit la biserică, eu am auzit multe cazuri spunând: „Apăi şi preoteasa merge cu capul descoperit!”. La fel se întâmplă şi cu copiii lor, fetele spun de exemplu: „Dar şi fetele părintelui fac aşa!” sau lucruri de felul acesta.
Şi Părintele Teofil, aici:
A venit cineva la mine la mănăstire, cîndva, s-a spovedit la mine, am constatat că era o femeie cînd i-am pus epitrahirul, că nu are batic pe cap şi am zis: „Dragă, îţi mai lipseşte ceva. Ar fi bine, totdeauna la slujbă, să ai batic pe cap.” Şi, mă rog, n-a zis nimic, dar a venit după vreo doi ani cu un grup, de la Cluj era grupul. Şi zice: „Părinte, eu, să ştiţi că atunci cînd mi-aţi spus dumneavoastră că să am un batic pe cap măcar la slujbă, mi-am luat batic pe cap. Dar, cînd m-am dus la biserică, şi m-am dus de mai multe ori, că-s în corul bisericii, este şi o preoteasă în corul bisericii, iar ea e fără batic. Şi atunci m-am gîndit: Dacă nu-i preoteasa cu batic, ce să-mi mai iau şi eu batic?”
Oamenii nu-s oameni de convingere. Dacă ar fi oameni de convingere nu s-ar uita la ăla de lîngă el, şi atunci ar trebui să-i dai şi posibilitatea să-şi formeze o convingere prin exemplul tău, prin exemplul familiei tale, prin exemplul copiilor tăi, că dacă nu-i dai, omul se clatină repede, renunţă.
4 comentarii:
cred ca se pune prea mult accent pe cum arata o preuteasa si prea putin pe rolul ei de consilier si psiholog in cadrul comunitatii, pe modul cum ar trebui sa se implice in parohie.
intr-o duminica, in biserica a intrat o doamna care a atras toate privirile. fusta neagra, sacou elegant cu negru si argintiu, top negru, palarie, tinuta impecabila. cred ca nu era femeie in biserica care sa nu se gandeasca ca si-ar dori sa arate asa. nemachiata dar eleganta. susoteli admirative erau peste tot. cand s-a inchinat la icoana Maicii domnului s-a vazut pentru prima data "teatralitatea" imaginii care o afisa. atitudinea fata de cei doi baieti ai ei era mult prea afectata si era evindent in atitudinea copiilor ca nu erau obisnuiti cu "tratamentul". era doar de biserica. cand am zarit-o in spatele bisericii cu mana la gura si capul putin aplecat astfel incat palaria sa ii ascunda expresia fetei m-am gandit ca e o atitudine smerita. asta pana m-am apropiat si am auzit-o cum ii barfea pe toti cei prezenti. nici macar o persoana nu a scapat criticilor acide.
stiam ca "fatarnicia" e unul din pacatele capitale si nicidecum o calitate promovata. cred ca prefer un fard de obraz care sa ascunda ridurile in locul unei spoieli care sa ascunda caracterul.
Nu este un accent voit. Pur si simplu comentariile se refera la acest aspect, ceea ce inseamna ca este important, cel putin in viziunea unora dintre cititoare. Acest lucru nu diminueaza importanta celorlalte aspecte ale slujirii preotesei.
‘Slujirea preotesei’ se adreseaza preoteselor, deci nu e vorba aici de ce ar prefera ceilalti pentru noi, ci de ceea ce preferam noi, cele care ne aflam in aceasta slujire. Si atunci ma intreb de ce sa preferam o « spoiala » care sa ascunda totusi ceva, cand am putea sa preferam pur si simplu un chip curat cu un caracter curat?
Natalia
Oare nu prin respectarea lucrurilor marunte(fara machiaj, oje, colorarea parului, etc) vom ajunge sa respectam mult mai bine lucrurile mari?!.oare o constructie nu se pastreaza mai bine si mai mult cand are o fundatie bine construita?!.O femeie care il iubeste pe Dumnezeu si pe sotul sau, si vrea sa-i fie alaturi in slujire, si asta nu alege cand devine el preot ci cand il cunoaste de la inceput, isi mai ocupa timpul, si asa destul de scurt, deci pretios, cu lucruri marunte cum ar fi machiajul?!. O femeie care il iubeste pe Dumnezeu e frumoasa de la sine, nu are nevoie de machiaj, pentru ca Dumnezeu cand a facut lumea, "Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte (Fac. 1, 31)" BUNE FOARTE dragii mei, deci Dumnezeu ne-a lasat frumosi pe toti, oamenii se uratesc din cauza pacatelor..Eu una as intra in pamant de rusine sa fiu in Sfanta Biserica machiata, imbracata indecent, fara batic, iar sotul meu, preotul sa tina predica despre cum sa-I urmam noi femeile Maicii Domnului..ce credibilitate sa mai aiba el in fata enoriasilor cand eu, preoteasa lui apar in fata lumii si a Lui Dumnezeu invers decat ne invata Biserica. Cum spunea un parinte, preotul trebuie sa invete prin viu grai, prin scris si prin purtare, deci asemenea si sotia lui, si copii. Dumnezeu sa ne ajute! Numai bine!
Sunt intru totul de acord cu spusele Mantuitorului "Pe acestea trebuia sa le faceti - adica dragostea, virtutile, credinta, si pe celelalte sa nu le lasati - adica lucrurile de exterior dar care zidesc si ele temelia interiorului - infatisarea, imbracamintea si altele, in cazul fariseilor era vorba de zeciuiala din izma si marar, cu care ei se mandreau foarte mult, si mai ales cu tinerea sabatului.
Trimiteți un comentariu