joi, 5 ianuarie 2012

Pastoraţia depinde de măsura în care preotul este înţeles de soţia lui

Părinte, vă rugăm să ne vorbiţi despre viaţa preotului la ţară. Ce greutăţi întâmpină în pastoraţie şi care sunt bucuriile duhovniceşti?


Frumuseţea slujirii la ţară constă în faptul că îţi cunoşti întreaga turmă, de la cel mai mic până la cel mai în vârstă. Pot spune că se poate face pastoraţie cu dăruire, în măsura în care preotul slujitor este înţeles de cei din familie, în special de soţie. Aceasta este împreună lucrătoare cu preotul la viaţa duhovnicească a comunităţii, ea este cea care îl sprijină pe preot, cea care are răbdare dacă preotul alocă, nu de puţine ori, mai mult timp necesităţilor comunităţii decât vieţii de familie. Aici intervine caracterul de jertfă pe care îl presupune preoţia. Este nevoie ca atunci când un om doreşte să facă acest pas să se roage şi în primul rând să ceară sfatul duhovnicului, pentru ca Dumnezeu să-i rânduiască o soţie sau o familie care să îi fie sprijin, iar nu piatră de poticnire în pastoraţie.
Pr. Adrian Floca, Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“, Parohia Timişoara Fabric, 

9 comentarii:

Andreea Tatiana spunea...

http://misiuneapreotesei.blogspot.com

:)

Slujirea preotesei spunea...

Andreea, mulţumim de semnalare. Mi-a spus Cristina din vară că o să facă un blog, dar nu l-am văzut (şi cine ştie când l-aş fi descoperit, fără ochiul tău scrutător în ale preotesei :).
o săptămână binecuvântată!
N.

Andreea Tatiana spunea...

ochi de arhitect :) .. Sa ne fie de folos .. Doamne ajuta!

Anonim spunea...

http://altarulortodox.blogspot.com/

Cristina spunea...

Am gasit un articol interesant aici: http://presbyteraanonyma.wordpress.com/2012/02/08/so-you-think-you-want-to-be-a-priests-wife/

Doamne, ajuta!

Natalia spunea...

Cristina, mulţumim mult de semnalare! L-am publicat şi noi dar în engleză, cu nădejdea că se va oferi cineva să îl traducă. Noi nu apucăm nicicum...
Doamne ajută!

Unknown spunea...

De ce nu se discuta deloc despre presupusa "incapacitate ontologica" a femeii de a fi hirotonisita in biserica crestina? Toate doamnele preotese se mandresc cu faptul ca sunt sotii de preoti. Sa fie onoarea chiar asa mare? Daca simt atata har, daruire si spirit de jertfa asupra lor, nu e drept sa fie direct preoti? Ce ii lipseste femeii sa fie hirotonisita, de ce ii refuza biserica crestina aceasta onoare suprema femeii, in conditiile in care in fata lui Dumnezeu nu suntem nici parte barbateasca, nici femeiasca, ci suntem egali in duh? In plus, preotii crestini considera ca Fecioara Maria a fost cel mai indumnezeit om de pe pamant, altul mai presus de ea nu a fost si nu va fi. Isus era Dumnezeu intrupat, dar Maria era chiar om pe de-a intregul. Mai mult decat atat, aceiasi dogma crestina considera ca pacatul Evei a fost rascumparat de Maria, de noua femeie. Isus insusi s-a adresat femeilor si si-a gasit discipoli si apostoli in ele intr-o vreme in care si sa ii vorbesti in public unei femei era un gest reprobabil, daramite sa ii permiti sa vorbeasca ea in sinagoga, ceva complet de neconceput. Si totusi Cristos era adeseori de partea femeilor si vroia sa le aibe in preajma sa. Apostolul Pavel asisderea. A fost ajutat in munca sa de nenumarate femei pentru care avea cel mai mare respect. De ce au ramas pana azi anumite cutume misogine in sanul bisericii, poate de inteles acum 2000 de ani, cand conditiile istorice si situatia femeii erau groaznice dar nu in ziua de azi.
Sper sa mi se raspunda sincer si fara ranchiuna la aceasta nelamurire a mea.

preoteasa Eufemia spunea...

Biserica crestina este un termen inexistent. Exista doar Biserica crestina Ortodoxa, confesiunea romano-catolica, confesiunile protestante si sectele neoprotestante.
De aceea, raspunsul pe care il vom da nu vine din partea unor crestini, generali sau abstracti sau universali, ci este un raspuns ortodox.
Scriu toate acestea, deoarece am observat ca atit limbajul, cit si mentalitatea dumneavostra nu sint ortodoxe.
Din bunatate si din generozitate, putem duce un dialog si cu eterodocsii.
In Biserica Ortodoxa subiectul pe care il puneti in discutie nu este o problema. Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu - care este modelul femeii crestine ortodoxe - l-a slujit numai pe Hristos, dar nu s-a substituit niciodata lui Hristos. Ea este mai presus decit toti sfintii si chiar decit ingerii, dar numai Hristos mintuieste lumea de pacatul stramosesc. Ea este mijlocitoare pentru oameni in fata Fiului ei, dar nu mintuitoare. In Traditia si istoria Bisericii Ortodoxe, Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu nu a avut o slujire preoteasca, asa cum nici preotesele nu au. Ea nu a slujit Sfinta Liturghie, nici alte Taine ale Bisericii noastre, ci a fost doar o rugatoare. La fel, si in Sfinta Scriptura - pe care o folositi si dumneavoastra - se arata ca Hristos a fost barbat ca om, e numit "Unul nascut" (Matei 1:25), Apostolii au fost barbati, episcopii primelor biserici au fost barbati, preotii si diaconii, toti cei care erau hirotoniti, erau de parte barbateasca (I Timotei 3:1-2 - "Se cuvine dar ca episcopul sa fie fara de prihana, barbat al unei singure femei, veghetor, intelept, cuviincios, iubitor de straini, destoinic").
De asemenea, in nici un text de pe acest blog (cel putin dupa stiinta mea) nu s-a facut vreodata referire la faptul ca preoteasa este hirotonita sau ca ar avea o slujire superioara celorlalte femei. Si nici nu s-a spus ca are un har special sau harul preotiei. Preoteasa il ajuta pe preot in misiunea pastoratiei, fiind un model pentru celelalte femei prin rugaciune si viata curata. In Biserica Ortodoxa toti membri sint egali. Slujirile, insa, sint diferite. Credinciosii ortodocsi sint inzestrati la Botez , prin mirungere, cu preotia universala, iar ierarhia Bisericii (episcopii, preotii, diaconii) au harul preotiei prin hirotonie (I Timotei 4:14 - "Nu fi nepasator fata de harul care este intru tine, care ti s-a dat prin prorocie, cu punerea miinilor mai marilor preotilor").
Biserica Ortodoxa nu a cultivat misoginismul in nici o epoca. Dumnezeu a hotarit ca slujirea preoteasca sa fie rinduita pentru partea barbateasca, a barbatilor alesi de catre El. Acest lucru s-a pastrat in istorie de Biserica Ortodoxa si de confesiunea romano-catolica si chiar si de catre confesiunile protestante. Preotia femeii a aparut la inceputul secolului XX, in bisericile anglicane si apoi in celelalte protestante. Cauza a fost miscarea si teologia feminista. Iar de aici incolo va sugerez sa studiati singura acest subiect (despre teologia feminista, Dumnezeu mama, mitul androginului, Iisusul feminin si celelalte erori). Daca vreti sa problematizati mai mult acest subiect decit avem noi in revelatia divina si in istoria Bisericii Ortodoxe, e doar problema dumneavoastra sa Il trageti la judecata pe Dumnezeu, de ce a rinduit intr-un fel sau in altul, de ce v-a creat femeie si nu barbat, de ce ati ajuns neoprotestanta si nu ortodoxa.
Dumnezeu sa va lumineze cu harul Lui!

Slujirea preotesei spunea...

Dragă Adina,
iertare de întârzierea răspunsului. În primul rând vreau să îţi spun că nu e adevărată afirmaţia ta că "Toate doamnele preotese se mandresc cu faptul ca sunt sotii de preoti." Mândria e nebunie, ne-o spune Biblia de multe ori. Tare prostănaci mai suntem când suntem mândri de ceva...

Ce mai pot să spun e că am fost şi eu în barca feministă multă vreme, până mi-am dat seama ce pantă alunecoasă spre un mare hău este această mişcare. Hirotonia femeii e un subiect vast, de studiat, dacă te interesează. Nu merge cuprins într-un comentariu.
Eu, personal, nu cred că valoarea inestimabilă a femeii stă în hirotonia ei.
Domnul să te binecuvinteze şi să îţi dea lămurire şi luminare!
Natalia