Un zâmbet de al tău poate bucura pe oricine, îi poate lumina ziua oricui. Te-ai gândit vreodată cât de important e să zâmbeşti, să dăruieşti un zâmbet, să înseninezi ziua cuiva?
Trăim vremuri în care foarte rar vedem pe stradă, la muncă sau oriunde mergem, oameni care să zâmbească, să te privească pe tine şi nu prin tine, să iţi întindă o mână de ajutor la nevoie.
Din fericire însă, mai există şi oameni care atunci când te privesc sau îţi vorbesc îţi “ating”sufletul, îţi aduc lumina pe chip, te fac să realizezi că nu eşti doar un pion pe tabla vieţii, ci eşti om şi ai în tine o fărâmă de divinitate.
Se spune că sufletul nu are vârstă, ceea ce se pare că e foarte adevărat, pentru că dacă vom încerca într-o zi sa urmărim privirile celor pe care îi întâlnim, indiferent de vârsta acestora, vom observa că ne bucură la fel de mult zâmbetul cald al unui copil, ca şi al unui bătrân.
Poate ar fi bine să ne gândim să zâmbim mai mult, mai des, mai cald, să dăruim din bucuria noastră şi celor care au uitat să se mai bucure de lucruri mărunte, pentru că dacă nu ştim să ne bucurăm de lucruri mărunte nu vom fi capabili să ne bucuram nici de cele pe care le vom considera importante. Să încercăm să avem puţină credinţă, să nu ne mai facem atâtea griji şi să spunem: Iubite Doamne, Tu imi cunoşti nevoile, aşa că eu le pun in mâinile tale!
A început postul Paştelui şi trebuie să ştim că a ţine post înseamnă să da, nu să nu; adică nu înseamnă să nu mănânci, ci să mănânci cumpătat şi ceea ce e rânduit să iţi cureţe trupul şi sufletul, nu înseamnă să nu te bucuri de ceilalţi, ci înseamnă să fii mai bun, să dăruieşti mai mult, să iubeşti cu adevărat pentru că “iubirea este atât ceva ce avem deja şi izbucneşte spontan în inimile noastre, cât şi ceva ce trebuie să învăţam… Iubirea este atât punctul de plecare, cât şi cel de sosire.”
Monica
Un comentariu:
mi-a mers la suflet...ca sa raman in tonalitate celor scrise...sufletul ramane tanar, asta vad si eu zi de zi, pentru ca ii ingrijesc pe unchiul si matusa(82 si 77 de ani)...cat despre zambet...daca ar folosi toata lumea acest medicament la indemana, ce bine ar fi...mie mi-a ajutat foarte mult intr-o perioada cand si eu si matusa mea eram amandoua bolnave(ea paralizata si eu innebunita de frica, pentru ca nu stiam daca o sa fac fata noii situatii)...dar bunul Dumnezeu, mi-a dat zambetul si cu ajutorul lui am traversat fiecare zi...
Trimiteți un comentariu